Cauzele externe ale încrucişării frazeologice

Cu o postare mai jos, am amintit despre contaminaţia unităţilor frazeologice, fără a accentua cauzele acestui fenomen de limbă. De aceea scriu acum despre cauzele externe ale contaminaţiei unităţilor frazeologice. În postarea anterioară, spuneam despre contaminţia (sau încrucişarea) unităţilor frazeologice că este un proces de variaţie frazeologică şi apare prin suprapunerea a două unităţi. Rezul­tatul acestei suprapuneri este o nouă unitate frazeologică, hibridă. Cel mai adesea, hibridarea de acest fel se produce între două locuţiuni înrudite semantic sau între un cuvânt şi o expresie echivalente semantic. Cauzele variaţiei frazeologice sunt diverse. Lingvistul Liviu Groza le enumeră astfel: organizarea vocabularului în ansamblu, con­taminaţia, etimologia populară şi analogia, interpretarea reali­tăţii înconjurătoare de către vorbitori şi potenţialul ludic al unor unităţi. Dar şi influenţa limbilor străine este un important factor generator al variaţiei frazeologice şi constituie o cauză externă.

În lucrarea „101 greşeli de lexic şi de semantică”, lingvista Adina Dragomirescu face o precizare importantă. Ea spune aşa: „Cunoaşterea precară a unităţilor lingvistice şi nesiguranţa vorbitorilor în utilizarea lor, scurtarea sau amplificarea unităţii prin inserţia de noi componente sunt, toate, cauze care conduc la contaminaţia unităţilor frazeologice. Liviu Groza, la rândul lui, precizează că o altă faţetă a variaţiei frazeologice este formarea de unităţi paralele cu modelul străin, acceptată ca procedeu de îmbogăţire a vocabularului. Astfel, după expresia „lista neagră” s-a format şi expresia antonimică „lista albă”. În mod asemănător, putem consemna formarea expresiei „a spăla rufele murdare în public”, paralelă cu „a spăla rufele murdare în familie”. Pe de altă parte, reputata lingvistă Mioara Avram precizează că aplicarea unui model străin (prin influenţă analogică sau prin calc) duce la formulări neromâneşti, de tipul „a arde etapele” (din expresia franceză: „bruler les etapes”). Alt calc superficial este „a lua o baie” (sau un duş), care s-a format după expresia din franceză „prendre un bain” sau „prendre une douche”, în loc de „a face baie” sau „a face duş”. De asemeni, avem expresia „a păstra” sau „a păzi patul” (în loc de „a sta în pat” sau „a sta la pat”) formată după expresia franceză „garder le lit”. Astfel de calcuri constituie formulări „barbare” pentru orice vorbitor înzestrat cu un simţ bun al limbii materne. Într-un articol publicat în 1943, Iorgu Iordan atrăgea atenţia asupra a ceea ce se poate numi „falsă încrucişare". De pildă, se poate crede că ex­presia „bază de plecare” este rezultatul suprapunerii dintre „bază” şi „punct de plecare”. De fapt, este un calc după expresia franţuzească „base de depart”. În cazul altor expresii, e mai greu de stabilit dacă avem a face cu un calc sau cu o încrucişare. Ca urmare, Iorgu Iordan precizează că „expresia „în tot cazul” apare şi sub forma „în toate cazurile”, însă e greu de stabilit dacă acest fapt este rezul­tatul copierii expresiei germane „auf alle Falie” sau dacă este o influenţă a expresiei sinonime româneşti „în toate împrejurările”.

Dacă am văzut care sunt cauzele externe ale contaminaţiei frazeologice, e natural să încercăm să descoperim și care sunt cauzele interne, dar în postarea viitoare.